header

Aplicaţii ale radiatiilor ionizante

Tratamentul cu radiaţii ionizante al unui aliment este caracterizat de doza absorbită. Aceasta reprezintă cantitatea de energie absorbită de aliment în timpul expunerii sale la radiaţiile ionizante.

Atingerea nivelului dorit al dozei absorbite se face prin:

  1. respectarea timpului de expunere
  2. prin poziţionare faţă de sursa de radiaţii

Cantitatea de energie absorbită de aliment depinde şi de:

  1. masa
  2. densitatea
  3. grosimea alimentului.

Pentru fiecare tip de aliment este necesară o anumită doză absorbită pentru a obţine efectul dorit.

Iradierea alimentelor se face de obicei până la doze absorbite cuprinse între 0,05 şi 30 kGy, în funcţie de efectul dorit, dar Codex Alimentarius recomandă o limită superioară de 10 kGy.

Dacă doza absorbită este mai mică decât cea necesară, efectul dorit ar putea să nu fie atins, iar dacă doza este prea mare alimentele ar putea fi deteriorate şi ar putea deveni neacceptabile pentru consum.

Doze reduse sunt utilizate pentru a inhiba încolţirea la cartofi sau ceapă, pentru dezinsecţia şi dezinfecţia fructelor şi legumelor şi pentru întârzierea unor procese fiziologice cum ar fi maturizare. O întârziere a maturizării post recoltă se poate obţine numai pentru fructele care se maturizează în mod normal post recoltă.

Pentru a elimina microorganismele de alterare şi pentru prelungirea duratei de păstrare a alimentelor este nevoie de o doză medie. Dozele mari sunt sunt utilizate pentru a decontamina plantele condimentare, condimentele şi unele ingrediente alimentare sau pentru a obţine produse sterilizate.

În funcţie de doza absorbită, tratamentul cu radiaţii ionizante are diferite denumiri. Astfel eliminarea microorganismelor patogene asporogene şi a paraziţilor până la un nivel imperceptibil se numeşte radicidare. Tratamentul alimentelor cu radiaţii ionizante pentru a prelungi durata de depozitare prin reducerea numărului de microorganisme de alterare, pasteurizare, se numeşte radurizare, iar eliminarea microorganismelor prin iradiere la nivel de sterilizare poartă numele de radapterizare. Tabelul 1 prezintă aplicaţiile tratamentului cu radiaţii ionizante în industria alimentară.

Tabelul 1.

Aplicaţiile tratamentului cu radiaţii ionizante în industria alimentară

Doze

Efecte

< 1kGy

Inhibarea germinării

Dezinfestări

Întârzierea maturizării

1-10 kGy

Prelungirea duratei de păstrare

Eliminarea of patogenilor

10-50 kGy

Sterilizare

Sursă: LACROIX, MONIQUE, 2005

No comments found

Bibliografie selectiva

  • LACROIX, MONIQUE, 2005, Irradiation of foods, În: SUN, D. Ed.  Emerging technologies for food processing, Elsevier Academic Press, San Diego, California.
  • MACRAE R., R.K. ROBINSON, M.J. SADLER, 1993, Irradiation of Foods: Basic Principles, În: Encyclopedia of Food Science, Food Technology and Nutrition, Academic Press.
  • MOLINS, R. A., 2001, Food and Irradiation: Principles and Applications, John Wiley & Sons Inc., New York, New York.
  • ROBERTS, P. B., 2003, Irradiation of Foods, În: Caballero, B., L. Trugo, P. Finglas Eds, Encyclopedia of Food Sciences and Nutrition (Second Edition), Pages 3381-3396.
  • SATIN, M., 1996c, Food Irradiation: A Guidebook, CRC Press LLC, Boca Raton, Florida.
  • SNYDER, O. P. and D. M. POLAND, 1995, Food Irradiation Today, Hospitality Institute of Technology and Management, St. Paul, Minnesota.
  • URBAIN, W.M., 1986, Irradiation. Food Science and Technology Series. Academic Press, London, pp. 83–117.

  

 

 

 

 

 

 

 

Linkuri utile